Phishing, smishing, vishing și spoofing: cum recunoașteți mesajele și apelurile false

Un SMS de la „curier”, un email de la „ANAF” care vă anunță o rambursare, un apel de la „bancă” sau chiar de la „Poliție”. Toate au același scop: să vă convingă să dați date sau bani unor escroci.

Aceste metode au nume englezești care sună tehnic, dar funcționează pe același principiu: cineva se dă drept o persoană sau o instituție în care aveți încredere. În acest articol vedeți cum arată fiecare formă în România, după avertizările oficiale recente, cum le recunoașteți și ce faceți.

Dacă vreți imaginea de ansamblu asupra tuturor tipurilor de fraude, o găsiți în ghidul complet despre siguranța online.

Patru forme, același truc

Phishing: emailul fals

Phishingul este un email care imită o instituție sau o firmă cunoscută și vă trimite pe un site fals, foarte asemănător cu cel real. Acolo vi se cer datele personale sau ale cardului.

Exemplu real: în martie 2025, DNSC a semnalat emailuri false în numele ANAF care anunțau o rambursare de impozit. Site-ul fals cerea CNP-ul, apoi datele cardului „pentru plata rambursării”, apoi aprobarea unei tranzacții. În realitate, victima aproba o plată către escroci. La final, era redirecționată spre site-ul real al ANAF, ca să nu bănuiască nimic.

De reținut: ANAF și celelalte instituții nu vă cer niciodată datele cardului pentru o rambursare.

Smishing: SMS-ul fals

Smishingul este phishing prin SMS sau prin aplicații de mesagerie. Mesajul e scurt, are un link și creează urgență.

Exemplu real: în ianuarie 2026, DNSC a avertizat asupra unor SMS-uri în numele firmelor de curierat: „aveți un colet, alegeți un locker”, urmat de un link. Pagina falsă cerea datele personale și, uneori, conectarea cu contul de WhatsApp. Cu acces la WhatsApp, escrocii le cereau apoi bani împrumut prietenilor victimei.

De reținut: dacă așteptați un colet, verificați codul de urmărire direct în contul de pe site-ul magazinului sau în aplicația oficială a curierului.

Cum vă protejați contul de WhatsApp și cum îl recuperați dacă a fost preluat găsiți în articolul despre preluarea conturilor.

Vishing: apelul fals

Vishingul este frauda prin telefon. Cel care sună se prezintă drept angajat al băncii, polițist sau procuror. Este bine pregătit, politicos și convingător.

Exemplu real: DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor au avertizat asupra unor apeluri de la falși angajați ai băncilor. Scenariul: „v-a fost aprobat creditul”. Când persoana spune că nu a cerut niciun credit, apelantul pretinde că e o tentativă de fraudă și cere datele de acces și ale cardului, chipurile ca s-o oprească.

De reținut: banca nu vă sună ca să anuleze credite sau să vă recupereze bani, și nu vă cere niciodată parole sau date de card.

Spoofing: numărul fals de pe ecran

Spoofingul înseamnă falsificarea numărului sau a numelui care apare pe ecran. Escrocul poate face să apară numărul real al băncii sau al unei instituții. De aceea, un apel poate părea perfect legitim.

Exemplu real: în martie 2026, escrocii au clonat numărul purtătorului de cuvânt al Poliției Române. Sub pretextul că opresc un credit fraudulos, au convins unele persoane să mute bani într-un așa-zis „cont sigur”. Banii s-au pierdut, iar poliția a deschis dosare penale.

De reținut: numărul de pe ecran nu este o dovadă. Nicio instituție nu vă cere să mutați bani într-un „cont sigur”.

Semnele care trădează o fraudă

Un singur semn poate fi o coincidență. Două sau mai multe, la același mesaj sau apel, sunt un motiv serios să vă opriți.

Vi se cer date pe care nicio instituție nu le cere: parole, PIN, codul de pe spatele cardului, coduri primite prin SMS.
Urgență: „în 30 de minute”, „astăzi”, „altfel contul se blochează”.
O veste neașteptată: o rambursare, un premiu, un credit aprobat pe care nu l-ați cerut, un colet pe care nu îl așteptați.
Un link sau un buton care vă duce să „confirmați”, să „validați” sau să „încasați” ceva.
Adresa expeditorului sau a site-ului e aproape corectă: o literă în plus, o liniuță, alt domeniu.
Cererea de a instala o aplicație sau de a muta bani într-un „cont sigur”.
Cererea de a păstra secretul: „nu spuneți nimănui, nici măcar la sucursală”.

Atenție: greșelile de exprimare erau odinioară un semn clar. Astăzi, multe mesaje false sunt scrise corect. Lipsa greșelilor nu înseamnă că mesajul e autentic.

Ce faceți când primiți mesajul sau apelul

La un email sau SMS suspect:

Nu apăsați pe link și nu deschideți atașamentul.
Dacă mesajul pare totuși important, intrați singur în contul dumneavoastră: scrieți adresa site-ului în browser sau deschideți aplicația oficială.
Ștergeți mesajul sau marcați-l ca spam. Dacă vreți să ajutați și pe alții, raportați-l la DNSC.

La un apel suspect:

Nu dați niciun cod, nicio parolă și nicio dată de card, oricât de convingător ar fi interlocutorul.
Închideți. Nu e nepoliticos; e exact ce vă recomandă și banca.
Sunați chiar dumneavoastră la numărul de pe spatele cardului sau de pe site-ul oficial al instituției. Nu folosiți niciodată un număr dictat de apelant sau primit în mesaj.
Nu instalați nicio aplicație și nu mutați bani la cererea cuiva care v-a sunat.

Când mesajul vine de la o persoană cunoscută și cere bani urgent, sunați-o. Dacă nu răspunde, întrebați pe altcineva din familie. Un prieten adevărat va înțelege verificarea.

Dacă ați apăsat deja pe link sau ați dat date

Se întâmplă oricui. Contează ce faceți în următoarele minute.

Ați dat datele cardului sau ați aprobat o tranzacție: sunați imediat banca și cereți blocarea cardului.
Ați introdus o parolă pe un site fals: schimbați-o imediat, de pe alt dispozitiv, și activați autentificarea în doi pași. Dacă folosiți aceeași parolă și în alte locuri, schimbați-o peste tot.
V-a fost preluat contul de WhatsApp: anunțați-vă prietenii pe alt canal să nu trimită bani și urmați pașii de recuperare din aplicație.
Ați instalat o aplicație la cererea cuiva: dezinstalați-o, deconectați dispozitivul de la internet și cereți ajutorul unui specialist înainte de a mai folosi banca online pe el.
Raportați: plângere la Poliție dacă ați pierdut bani și raportare la DNSC, pe pnrisc.dnsc.ro sau la numărul 1911.

Dacă ați apăsat doar pe link, fără să introduceți nimic, riscul e de obicei mic. Închideți pagina, nu descărcați nimic și urmăriți câteva zile extrasele de cont.

Întrebări frecvente

Dacă pe ecran apare numărul real al băncii, înseamnă că sună banca?
Nu neapărat. Prin spoofing, escrocii pot afișa numărul real al unei bănci sau instituții. Judecați după ce vi se cere, nu după numărul de pe ecran.

Cum îmi dau seama dacă un email de la ANAF e real?
Nu folosiți linkul din email. Intrați singur în Spațiul Privat Virtual, scriind adresa în browser. Dacă aveți ceva de primit sau de plătit, veți vedea acolo.

Am primit un SMS de la curier, dar chiar aștept un colet. Ce fac?
Verificați codul de urmărire în contul de pe site-ul magazinului sau în aplicația oficială a curierului, nu prin linkul din SMS.

Pot raporta un mesaj suspect chiar dacă nu am pățit nimic?
Da, și e util. Raportarea la DNSC, pe pnrisc.dnsc.ro sau la 1911, ajută la avertizarea altor oameni.

📩 Vă este util? Abonați-vă mai jos și primiți cadou lista „10 pași de siguranță online pentru familie”: o pagină simplă, de pus pe frigider sau de trimis părinților. Veți afla apoi primii despre fraudele noi și despre cum vă protejați. Fără spam, cu dezabonare oricând.

Notă de transparență: acest articol are scop educativ și nu conține linkuri de afiliere. Detalii despre modul în care lucrăm găsiți pe pagina Transparență.