O reclamă cu o persoană cunoscută, un articol care pare publicat de un ziar serios, o promisiune de câștig rapid „din acțiuni” sau „din crypto”. Fraudele cu investiții sunt printre cele care produc cele mai mari pagube, pentru că escrocii au răbdare: vă câștigă încrederea treptat, pe parcursul mai multor săptămâni.
Vestea bună este că aceste fraude urmează aproape mereu același scenariu, iar o singură verificare, în registrul public al ASF, le demontează pe cele mai multe.
Articolul face parte din ghidul complet despre siguranța online.
Cum funcționează frauda, pas cu pas
Descrierea de mai jos urmează materialul Poliției Române publicat de campania #SigurantaOnline, completat cu avertizările mai recente.
- Momeala. Pe rețelele sociale apare o reclamă despre o „oportunitate” de investiții. Uneori folosește imaginea unei persoane publice, a unei companii listate la bursă sau o pagină care imită un site de știri cunoscut. În 2026, Poliția, DNSC și ARB au avertizat asupra unor pagini care copiau identitatea unor publicații media.
- Formularul. Lăsați numele și telefonul într-un formular.
- „Consultantul”. Vă sună cineva amabil și insistent, uneori de pe numere din străinătate. Discuțiile se repetă, până când acceptați să deschideți un cont pe o platformă.
- Prima investiție mică. De obicei câteva sute de euro, adesea prin cumpărarea de criptomonede trimise apoi într-un portofel indicat de ei.
- Profitul fals. Platforma arată câștiguri frumoase. Vi se cere să mai investiți. Uneori vi se cere să instalați o aplicație de control la distanță, „pentru asistență tehnică”.
- Blocajul. Când încercați să retrageți banii, apar „taxe de retragere”, „garanții” sau „amenzi”. Banii nu mai pot fi recuperați.
Poliția a semnalat și cazuri în care, cu acces la telefonul victimei, escrocii au contractat credite online în numele ei.
Semnele unei investiții false
- Profit garantat sau „risc zero”. Nicio investiție reală nu poate garanta câștiguri. Cine promite asta vă minte.
- Câștiguri mari și rapide, de tipul „dublați-vă banii într-o săptămână”.
- Presiune să decideți acum: „oferta expiră azi”, „locuri limitate”.
- Persoane publice care „recomandă” platforma într-o reclamă. Imaginile și chiar vocile pot fi falsificate cu inteligență artificială, așa-numitele deepfake-uri.
- Cererea de a instala AnyDesk, TeamViewer sau altă aplicație de acces la distanță.
- Plata în criptomonede sau în conturi ale unor persoane fizice.
- Informații puține despre firmă: fără sediu clar, fără documente, doar promisiuni.
- „Documente oficiale” arătate ca dovadă. ASF a avertizat în august 2026 asupra unor false „licențe de broker” prezentate ca fiind emise de instituție. Un document care arată oficial nu dovedește nimic.
- Telefoane „de la ASF”. ASF nu sună consumatorii ca să le propună investiții și nu cere bani pentru vreo platformă.
Cum verificați o firmă de investiții
Este cel mai important pas din tot articolul și durează câteva minute.
- Căutați firma în registrele ASF. Potrivit ASF, registrul public este singura sursă oficială care confirmă că o firmă are voie să ofere servicii de investiții în România.
- Verificați lista „Alerte investitori”. ASF publică acolo firmele și site-urile despre care are indicii că oferă ilegal servicii de investiții. Lista este actualizată des; cele mai recente alerte sunt din septembrie 2026.
- Comparați exact numele și adresa site-ului. Escrocii folosesc nume foarte asemănătoare cu ale firmelor reale.
- Dacă firma nu apare în registru, nu investiți. Nu contează cât de profesionist arată site-ul sau cât de convingător este „consultantul”.
Despre criptomonede: aceleași reguli de prudență se aplică și platformelor crypto. Folosiți doar platforme cunoscute, deschise de dumneavoastră, nu prin linkuri primite de la un „consultant”. Iar promisiunea unui profit garantat este, și aici, semn de fraudă.
Ce faceți dacă ați căzut în capcană
- Nu mai trimiteți niciun ban, oricât de convingător ar fi motivul: taxă de retragere, impozit, garanție, deblocare.
- Dezinstalați aplicațiile de acces la distanță și cereți ajutorul unui specialist pentru dispozitiv. Schimbați parolele de pe un alt dispozitiv.
- Sunați banca, explicați situația și verificați dacă nu s-au contractat credite sau făcut plăți în numele dumneavoastră.
- Depuneți plângere la Poliție și păstrați toate dovezile: conversații, numere de telefon, adrese de site-uri, dovezi de plată.
- Semnalați firma la ASF, din secțiunea dedicată entităților neautorizate de pe site-ul ASF, și raportați incidentul la DNSC, pe pnrisc.dnsc.ro sau la 1911.
Atenție la „capcana recuperării”
După o fraudă, multe victime sunt contactate a doua oară, de „firme specializate în recuperarea banilor”. Poliția Română a avertizat asupra unor pagini care promit recuperarea fondurilor pierdute și pretind legături cu Poliția, Interpol sau instituții europene. Scopul lor este să vă ia și mai mulți bani, sub formă de „taxe de consultanță” sau „onorarii”.
Regulile sunt simple: nu plătiți taxe în avans pentru recuperarea banilor, nu dați date bancare și nu instalați aplicații. Nici ASF nu oferă recuperarea banilor pierduți în investiții, așa că oricine pretinde că sună „din partea ASF” cu o astfel de ofertă este un escroc.
Întrebări frecvente
O persoană cunoscută recomandă o platformă într-o reclamă. Pot avea încredere?
Nu pe baza reclamei. Imaginea și chiar vocea pot fi folosite fără acordul persoanei sau generate cu inteligență artificială. Verificați firma în registrul ASF.
Platforma îmi arată profit. Înseamnă că investiția e reală?
Nu. Cifrele de pe o platformă falsă sunt doar numere pe ecran. Testul real este retragerea banilor, iar la fraude apar mereu „taxe” noi.
Am primit un document care pare emis de ASF. Ajunge?
Nu. ASF spune clar că doar registrul public confirmă autorizarea unei firme, nu documentele trimise de aceasta.
Mă sună cineva care îmi promite că îmi recuperează banii pierduți. Ce fac?
Închideți. Este aproape sigur a doua etapă a fraudei. Raportați apelul la Poliție.
📩 Vă este util? Abonați-vă mai jos și primiți cadou lista „10 pași de siguranță online pentru familie”: o pagină simplă, de pus pe frigider sau de trimis părinților. Veți afla apoi primii despre fraudele noi și despre cum vă protejați. Fără spam, cu dezabonare oricând.
Notă de transparență: acest articol are scop educativ, nu reprezintă consultanță financiară și nu conține linkuri de afiliere. Detalii despre modul în care lucrăm găsiți pe pagina Transparență.
Surse
- Fraudele legate de investiții financiare (SigurantaOnline.ro, Poliția Română)
- Deepfake folosit pentru investiții false (SigurantaOnline.ro)
- ASF: Alerte investitori
- ASF: Registre entități autorizate
- ASF: false „licențe de broker” (Economedia, august 2026)
- ASF: tentative de fraudă în numele instituției (Economedia, februarie 2024)
- Poliția: falsa recuperare a banilor (G4Media, septembrie 2024)
- Pagini false care imită publicații media (Newsweek România, aprilie 2026)
