Cardul a devenit cel mai comod mod de plată, iar escrocii știu asta. Majoritatea fraudelor cu carduri nu „sparg” nimic: vă conving pe dumneavoastră să le dați datele sau să aprobați o plată.
În acest articol găsiți scenariile cele mai des întâlnite în România, câteva reguli simple pentru plăți sigure și pașii de urmat dacă v-au fost luați bani.
Articolul face parte din ghidul complet despre siguranța online.
Scenariile cele mai frecvente
1. „Cumpărătorul” care vrea să vă plătească pe card
Ați pus un anunț pe un site de anunțuri. Un „cumpărător” vă scrie, vă mută discuția pe WhatsApp, spune că a plătit deja și vă trimite un link ca să „încasați” banii. Pagina vă cere datele cardului și apoi codurile de confirmare. Potrivit Asociației Române a Băncilor, în acest moment escrocul are tot ce îi trebuie ca să plătească cu cardul dumneavoastră.
De reținut: cardul servește ca să plătiți, nu ca să primiți bani. Ca să primiți bani, este suficient IBAN-ul. Toate variantele acestei scheme, inclusiv pe Facebook Marketplace, le găsiți în ghidul despre fraudele pe OLX și Facebook Marketplace.
2. „Vânzătorul” cu preț prea bun
Varianta inversă: un produs căutat, la un preț foarte mic, într-un anunț sau o reclamă. Plata se face printr-un link trimis în conversație, care duce pe o pagină falsă. Produsul nu există, iar datele cardului sunt folosite mai departe.
3. Magazine online false sau clonate
Campania #SigurantaOnline avertizează asupra unor site-uri care copiază în detaliu magazinele reale, mai ales în perioadele de reduceri. Reducerile de 80–90% la produse de brand sau electronice scumpe sunt un semnal serios de alarmă.
4. Aprobarea unei plăți pe care nu o faceți dumneavoastră
Multe plăți online cer o confirmare suplimentară din aplicația băncii sau prin SMS. Escrocii vă conving să aprobați această confirmare sub un alt pretext: o „rambursare de la ANAF”, o „verificare a contului”, o „încasare”. În realitate, aprobați o plată către ei. Un exemplu documentat este cel al emailurilor false în numele ANAF.
De reținut: citiți întotdeauna ce aprobați. Dacă pe ecran scrie o plată, o sumă sau un comerciant necunoscut, nu este o încasare.
Reguli simple pentru plăți sigure
Recomandările de mai jos vin din materialele campaniei #SigurantaOnline, inițiată de Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor.
- Nu dați nimănui codul de pe spatele cardului, PIN-ul sau parola de la banca online. Băncile nu vi le cer niciodată, nici la telefon, nici prin SMS sau email.
- Nu introduceți niciodată PIN-ul pe un site. PIN-ul se folosește doar la bancomat sau la POS.
- Introduceți datele cardului doar pe site-uri pe care le-ați deschis dumneavoastră, nu prin linkuri primite în mesaje.
- Verificați magazinul înainte să plătiți: date de identificare ale firmei, adresă, condiții de livrare și retur, date de contact. Un magazin nou, fără aceste informații, merită mai multă prudență.
- Evitați transferurile directe în conturi personale și plățile prin linkuri trimise pe rețele sociale sau în aplicații de mesagerie.
- Nu plătiți online pe rețele Wi-Fi publice. Folosiți rețeaua de acasă sau datele mobile.
- Activați notificările în aplicația băncii, ca să vedeți imediat orice plată.
- Păstrați dovezile cumpărăturilor: confirmări, facturi, emailuri, capturi de ecran.
Un sfat în plus: multe bănci oferă carduri virtuale sau posibilitatea de a seta limite pentru plățile online. Un card separat pentru cumpărături online, cu o limită mică, reduce paguba în cel mai rău caz. Verificați în aplicația băncii ce opțiuni aveți.
Ce faceți dacă v-au fost luați bani de pe card
- Sunați imediat banca, la numărul de pe spatele cardului. Cereți blocarea cardului și contestarea tranzacțiilor pe care nu le recunoașteți. Fiecare minut contează.
- Păstrați dovezile: conversații, linkuri, capturi de ecran, extrase.
- Depuneți plângere la Poliție.
- Raportați la DNSC, pe pnrisc.dnsc.ro sau la 1911.
Primiți banii înapoi?
Răspunsul cinstit este: depinde de cum a avut loc plata. Explicațiile de mai jos sunt orientative; pentru situația dumneavoastră concretă, întrebați banca sau un avocat.
- Plată neautorizată, adică făcută fără acordul dumneavoastră (de exemplu, cineva v-a furat datele și a plătit singur). Conform legii serviciilor de plată (Legea 209/2019), banca trebuie, în principiu, să vă restituie suma rapid. Excepție fac situațiile în care banca are motive întemeiate să suspecteze frauda din partea clientului. Termenul maxim de sesizare este, în general, de 13 luni, dar e bine să sunați imediat (sursa: Bitdefender).
- Plată autorizată sub manipulare, adică ați trimis sau aprobat chiar dumneavoastră plata, păcălit de un escroc. Aici nu există o rambursare automată. Banca poate încerca să blocheze sau să recupereze banii, iar fiecare caz se analizează separat.
Dacă nu ajungeți la o înțelegere cu banca, puteți apela la medierea gratuită a CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar), dacă banca acceptă procedura.
Întrebări frecvente
Cineva vrea să-mi trimită bani și îmi cere datele cardului. E normal?
Nu. Pentru a primi bani este suficient IBAN-ul. Cine vă cere datele cardului ca să vă „plătească” încearcă să vă fure banii.
Lacătul din bara browserului înseamnă că magazinul e de încredere?
Nu. Lacătul și „https” arată doar că legătura este criptată. Și un magazin fals poate avea lacăt. Verificați firma, datele de contact și condițiile de retur.
Este sigur să salvez cardul în magazinele online?
E comod, dar fiecare magazin în care salvați cardul este încă un loc de unde datele pot fi furate. Salvați-l doar în magazinele mari, pe care le folosiți des.
Am aprobat din greșeală o plată în aplicația băncii. Ce fac?
Sunați imediat banca. Cu cât anunțați mai repede, cu atât sunt mai mari șansele ca plata să fie oprită.
📩 Vă este util? Abonați-vă mai jos și primiți cadou lista „10 pași de siguranță online pentru familie”: o pagină simplă, de pus pe frigider sau de trimis părinților. Veți afla apoi primii despre fraudele noi și despre cum vă protejați. Fără spam, cu dezabonare oricând.
Notă de transparență: acest articol are scop educativ și nu conține linkuri de afiliere. Informațiile despre rambursări sunt orientative și nu înlocuiesc sfatul unui avocat sau al băncii dumneavoastră. Detalii despre modul în care lucrăm găsiți pe pagina Transparență.
Surse
- Cele mai frecvente tipuri de fraude din România (SigurantaOnline.ro, Asociația Română a Băncilor)
- Nu-mi da CVC-ul tău! (SigurantaOnline.ro, noiembrie 2025)
- Sfaturi pentru prevenirea fraudelor de Black Friday (SigurantaOnline.ro)
- Fraudă autorizată vs. neautorizată și dreptul la rambursare (Bitdefender)
- Ghid practic de protecție digitală (SigurantaOnline.ro, PDF, 2026)
